Sentiment Profund





Alergând pe coline
 joase şi rotunde
 mă gândesc
 la tine,
 la cafeaua care
 îmi dădea
 mirosul acela
 Pofund..
 şi iubirea...
 ce ţi-o purtam,
 mă amuză
 cântând îmi aminteam
 de tine
 şi de sărutul
 dulce şi umezitatea
 buzelor tale
 îmi dă dorinţa
 aceea să
 te ţin strâns
 în braţe
 şi să te iubesc
 cum nimeni
 nu a făcut-o
 niciodată
 căci iubita mea,
 ai nişte ochi,căprui
 în care...
 mă pierd
 fără să zic
 nimic.
 Şi în fiecare
 clipă când
 plângi,
 Îmi alungi toată
 vlaga...
 şi mă faci
 să te iubesc
 ...mai mult! 
Mihai Eminescu

De ce nu-mi vii?

Vezi, rândunelele se duc,
Se scutur frunzele de nuc,
S-aşează bruma peste vii -
De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii?

O, vino iar în al meu braţ,
Să te privesc cu mult nesaţ,
Să razim dulce capul meu
De sânul tău, de sânul tău!

Ţi-aduci aminte cum pe-atunci
Când ne primblam prin văi şi lunci,
Te ridicam de subsuori
De-atâtea ori, de-atâtea ori?

În lumea asta sunt femei
Cu ochi ce izvorăsc scântei...
Dar, oricât ele sunt de sus,
Ca tine nu-s, ca tine nu-s!

Căci tu înseninezi mereu
Viaţa sufletului meu,
Mai mândră decât orice stea,
Iubita mea, iubita mea!

Târzie toamnă e acum,
Se scutur frunzele pe drum,
Şi lanurile sunt pustii...
De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii?

Stii?...

Fiecare om  are destulă incaredere în sine ca să poată trece peste orice greutate care îi apare în viaţa de zi cu zi.Eu însă nu am ..şi sufăr pentru asta ..pentru că de când sunt pe acest pământ încă nu sunt convinsă de ce poate avea un om în minte..ce ar putea crede despre mine şi ...cu atât mai mult nu ştiu nici să apreciez lumea aşa cum trebuie.deseori apreciez ceea ce nu trebuie când ceea ce trebuie las de o parte fără să mă gândesc că eu am un rost şi acela de a aprecia ceea ce trebuie ...
 Un alt lucru de care nu dispun e claritatea situaţiei ..încă nu ştiu pe ce lume trraiesc ...încă nu ştiu ce mă aşteaptă ..eu cred că-i vis defapt e  cel mai mare coşmar al meu ...încă nu ştiu cine mă minte şi cine îmi spune adevărul ...nu ştiu cine vrea...şi cine nu ;cine mă iubeşte ori mă urăşte...posibil că toată lumea asta să  o ia razna ..dar în concluzie numai eu sunt cea care  o ia razna ...eu sunt cea care încă nu ştie nimic despre viaţă sau probabil că aş ştii aş cunoste...căci multe mi s-au întâmplat şi ştiu cât de greu trebuie să te ridici după fiecare cădere de felul acesta...
 Sau doar spun aşa să par mai matură..
 Sincer... nici nu ştiu cine sunt ce sunt şi ce caut pe acest Pământ...am  o groază de iluzii ...ştiţi ce sunt alea ?..vise spulberate ... mi-e mai bine aşa că mă rănesc mult mai mult...
 Mă enervează şi blogul asta ... nici nu ştiu să îmi culeg cuvintele să vorbesc doar de un subiect..vorbesc aşa...parcă aş fi în transă..poate am febră sau poate  ascult  o  melodie care îmi unge sufletul...şi mă readuce la viaţă amintindu-mi de vara trecută....
 Concluzia e că am idei destul de multe ...dar sunt aiurea în mintea mea, încă sunt mică să realizez ceea ce se întâmplă în jurul meu ...şi sunt mică ....din...din toate punctele de vedere...
 Cunoaşterea încă nu e pentru mine...

Buna dimineata!

Razele ajung pana in suflet...

Soareeee

Gand...

Ce pacat ...ca nu ma pot multumi cu doar un simplu "Multumesc"...:)
Idealul meu e altul ...doresc alceva, pentru un singur lucru lupt...si parca as lupta in zadar...

Vremea de afara parca imi simte gandurile..si e si ea trista....
Tot ce imi doresc e sa fi cazut inca o data in mrejele acelui "lucru" .., dar sa nu fi cazut degeaba, sa ma aleg cu el, pentru el mai sunt pe Pamant.

Amin

Si`mi umezesc putin ochisorii ...aia uscati pe care`i stii ...aia care rar lucesc ....aia care privesc atatea lucruri ne/semnificative....
Pustie e lumea asta fara un poem de ceva..de o picatura de..d`aia stii...adica eu stiu?....Dragoste...picatura de dragoste e ceea ce inverzeste uscaturile din sufletu asta amar ...inecat cu atatea probleme zilnice..periodice cum or fi ele...
Tot iti seaca sufletul....