As vrea ... sa fiu pe un deal ...pe muchea sa ...si sa simt vantul si sa imi deschid bratele si sa respir aerul pur ...caci doar el are aceasta virtute...
Si as mai vrea sa ma uit la cer ...si sa vad norii aceia albi... si sa mi se deschida sufletul... sa pic in genunchi ...sa imi strang mainile si sa mi le duc la ochi...si sa plang...
Si as vrea sa inceapa ploaia ...iar soarele sa fie suparat si el , si sa PLECE ...caci viata mea nu are un folos... si el nu are voie sa ma incalzeasca... incercarile lui au fost in zadar !
Si mai vreau sa bata vantul ... si sa imi deschid bratele si sa ma uit la cer... cu ochii plini de lacrimi... si sa Il intreb pe Dumnezeu : « De ce ? »...
Curios... caci nu poate sa imi raspunda... eu nu-L pot vedea... nu-L pot auzi...
Doar credinta imi ramane in suflet , doar ea ma poate scoate din acel abis... in care numai eu am fost vinovata ca ma aflu acolo... si numai eu ma pot ridica..
Dar ... eu ce sa fac ...sunt prea NAIVA...
Si ma gandesc sa-mi distrug sufletul , visele si tot ce am mai bun...
De fapt eu nu sunt pe niciun deal...si nu imi ridic niciun brat ...si nici nu plang ... si nici macar nu ploua...
Eu sunt la fereastra... si doar ma gandesc la ce se poate intampla mai rau...
Dar nu se va intampla ! Sau poate ca ...da...
Postări
