Alergând pe coline
joase şi rotunde
mă gândesc
la tine,
la cafeaua care
îmi dădea
mirosul acela
Pofund..
şi iubirea...
ce ţi-o purtam,
mă amuză
cântând îmi aminteam
de tine
şi de sărutul
dulce şi umezitatea
buzelor tale
îmi dă dorinţa
aceea să
te ţin strâns
în braţe
şi să te iubesc
cum nimeni
nu a făcut-o
niciodată
căci iubita mea,
ai nişte ochi,căprui
în care...
mă pierd
fără să zic
nimic.
Şi în fiecare
clipă când
plângi,
Îmi alungi toată
vlaga...
şi mă faci
să te iubesc
...mai mult!